- "Arta nu este un meşteşug, este transmiterea sentimentului pe care artistul l-a simţit." Lev Tolstoi
Ce-a mai frumoasa exprimare a gandurilor unui om, este arta.
Arta inseamna creativitate.
Creativitatea inseamna libertate.
Actul creator este un mod de relaxare si dezvoltare a gandirii, in acelasi fel in care un copil prin joaca detecteaza si invata lucruri noi. Exista o relatie stransa, intre arta si joaca.
De aceea cred cu tarie ca nu trebuie niciodata sa uitam, indiferent de varsta, sa ne jucam.
De la primele forme de arta, menirea artistului a fost aceea de a se face util semenilor, creand pentru ei ceva frumos, care sa le incante sufletul sau sa le explice ceva, sa-i invete lucruri noi, sa le fie de folos in viata, sa infrunte problemele mai usor. Oamenii de rand, lipsiti de talent artistic, au apreciat atat creatiile cat si creatorul. Ei au realizat, ca in strafundurile artei, exista ceva deosebit, ce trebuie cercetat indelung si inteles. Acel mister al artei trebuie privit din mai multe unghiuri si de multe ori trebuie explicat de artist pentru a intelge mesajul transmis.
Artistii intotdeauna ne-au uimit, deschizandu-ne orizonturi noi spre alte lumi si nu si-au renegat creatiile chiar daca erau consideratii de unii fantezisti. Un exemplu elocvent este Jules Verne care a scris despre submarine cu aproximativ 100 de ani inainte de inventarea lor.
Deoarece artistii creaza din placere, actul creatiei poate fi considerat un joc. Iti dai seama foarte mult deoarece creatorul daca nu picteaza, nu scrie sau nu sculpteaza se simte ca un copil caruia i s-a interzis jocul, caruia i s-au inchis orizonturile si prin urmare devine un om trist fara pofta de viata si aproape mort.
La prima vedere, diferenta dintre ludic si matur, este precum cea de la cer la pamant pentru ca oamenii ajunsi la maturitate, uita sa se joace, adica uita sa se deconecteze de la problemele vietii. Acesti “oameni maturi” isi uita de fapt originile, astfel devenind in anumite cazuri, mult mai vulnerabili decat copiii. Ei il dispretuiesc pe homo ludens (omul care se joaca) considerandu-l inapoiat. Ei nu vad de fapt, ca jocul este ceva necesar. Prin joc ei inteleg ceea ce fac copiii, nu vor sa vada ca aceasta joaca poate evolua si se poate adapta la diferite varste. Prin urmare, noi suntem aceia care dam o definitie denaturata, jocului. Astfel chiar daca se joaca, oamenii tind sa nu recunoasca acest lucru si din motive sociale, dau alte nume jocurilor.
Concluzia este ca arta si jocul, desi nu sunt sinonime, sunt inrudite si se intrepatrund. Desi nu vrem sa recunoastem, acestea doua au ajutat foarte mult la progresul omenirii de-a lungul vremii. Si datorita lor, oamenii au un simt dezvoltat al frumosului.
